Durerea e de fapt roza!

E frumos sa trăiești in durere! La cel mai mic surâs, la cea mai mică adiere te simti ca și cum îl ții pe Dumnezeu de mâna!

Și chiar îl ții!

Doar ca plăcerea ne distrage…

In timp ce durerea ne împinge spre noi..

Iar Noi înseamnă un Eu plus Dumnezeu! 

Trăiesc bine cu durerea! 

Dar oare când va dispărea durerea voi retine drumul către tine, Doamne?

Ca dacă mi ar zice Cineva ca Nu – atunci prefer sa rămân Aici- fie și n durere!

Dar nu ai cum sa uiți drumul către El! Indiferent de ce va veni! Pentru ca doar acel Drum e Luminat!

Și oricum prezentul are mereu șarmul lui aparte și unic -:)!