Pentru asta trăiesc….

Uneori nu-mi înțeleg nici rostul, nici suferința.

Uneori ma predau pernei, speriata, trista și ma victimizez teribil.

Uneori ma zgudur ca un câine și-mi pun conștiința sub pat! 

Alteori însă..

Alteori primesc de neunde un val de bucurie, primesc iubire parca!

Nu știu de unde îmi vine, și sub ce forma mi e livrat..

Alteori simt cum am in mâna tot, și trebuie doar sa cred cu toată ființa mea și apoi creez ce cred!

Dar ce sa cred? Ca eu nu mai am nici un scop acum! Nici un plan!

Sa cred in mine! Tot timpul! Crezând in mine, cred in El! Ca eu de la El vin și la El ma întorc! 

Acum și după moarte…

Eu sunt suflet liber și așa voi muri.