Amintiri…

Da! Eram chiar eu!  M- am inrolat umila in calatoria vremurilor de demult. Mi am descatusat energiile pure si le am dat frau liber in haosul imaginatiei mele.
Ce mirosuri….ce gust …cata candoare…simteam ca un fulger fiecare amintire!
M am bruscat..si am iesit din mine….priveam imagini si imagini zburand…ma uitam la mine..eu inramata n amintiri ….de zane!
Imi curgeau lacrimi si lacrimi de dor…si zambeam de cata lumina imbracata n iubire, cata energie vitala…din nori, cata minune in fiecare om de amintire.
Ma apasa un dor ….ma nrobea prezentul..imi intuneca adancurile sufletului …mi era sete….si m am simtit inrobita fortat ….de lupii constiintei mele!
Si m am ascuns…pitita dupa un colt de viata…si cautam o alta usa…sa intru ..sau sa ies…din grandioasa mi Soarta!