aproape sapte luni…


Nu am mai scris de foarte mult timp…mi s a facut dor.

 

Cu siguranta viata mea are acum mai multa culoare ca oricand, cu siguranta  am primit mai multa forta ca oricand..probabil ca noua mea atitudine eclipseaza intr-un fel sau altul.

In fiecare zi ii multumesc lui Dumnezeu pentru binecuvantarea cu care m-a imbratisat si fac tot posibilul sa inteleg si sa ma adaptez cat mai constient si responsabil de noua mea menire ..aceea de a fauri un om- asa cum spune Virginia Satir-

Nu este usor..ba chiar deloc…si totusi este o mare provocare. O provocare minunata …este modul prin care Dumnezeu ne invata o lectie…sa fim mini-creatori prin El, sa primim un dar cu suflet si inima pe care noi trebuie sa il transformam in Om cu valori morale, spiritualitate inalta, principii solide, bunatate, acceptare, dragoste de semeni, respect, stima de sine inalta si mai ales…un om unic..nu noi in oglinda, nu noi vazuti intr-o alta era sau perspectiva.NU NOI…ci o  alta personalitate, alt suflet…unic.

Iubirea si dragostea….ce frumos…cand iti invalui prin iubire micul prunc avid de orice inseamna „mama”…sentimente si trairi ce nu pot fi descrise in cuvinte..

..si cum ar putea o mama sa nu creada in minuni, in Dumnezeu? ..in dragoste , iubire pura, daruire, incredere….?

As vrea sa le multumesc tuturor celor care intr-un fel sau altul au fost si sunt alaturi de mine.

As vrea sa le multumesc in special celor care mi-au dat o lectie…aceea ca nu pot multumi toti oamenii indiferent de ce as face…sunt oameni carora le-am dat o bomboana si mi-au zambit cald multumindu-mi sincer…si oameni pentru care as fi facut mult mai mult..ca in final sa nu fiu pentru ei nimic.

Asa am fost eu crescuta..sa fiu un om sensibil si sunt mandra de mine si de mama mea…care mi a sadit principii si un suflet.

Nu vreau un alt suflet, o alta viata sau o alta atitudine.

Desigur, nu sunt perfecta pentru asta urmez cursuri de NLP, dezvoltare personale, terapie etc..

Tocmai pentru ca am facut un mare pas…m-am descoperit si m am acceptat cu bune si rele. Nu sunt perfecta…

Sunt un om simplu, foarte simplu chiar, care isi doreste sa evolueze spiritual..un om retras..si poate fals extrovert.

SI da ..sunt un om bun si ii multumesc din nou mamei pentru asta…

Si oricat de fabulos ar suna..eu chiar cred ca daca ne dorim..orice…vom avea…

inainte detestam invidia, rautaciosii , oamenii care erau atenti la „detalii”, oameni carora le era teama sa vorbeasca uitandu-se in ochii tai…acum NU!

Accept tot pentru ca asta inseamna fericirea pura…

Mereu ma intrebam eu ce inseamna sa fii fericit…ei bine! acum am aflat…

cat de confuza eram inainte sa fiu mama…si acum cata luciditate m a invaluit!

Impresionant!

eu si minunea mea,

vom reveni:)