Zile fara nici o noima…..totul pierdut in taramul intunecat al rutinei obositoare. Satula sa-nghit atata ura, satula sa o filtrez si apoi sa o resping..ma obosesc teribil traind atat de mult printre oameni terifiant de neimpliniti.
Am obosit sa zambesc fortat…sa-nghit atatea rebuturi, atatea false sentimente si trairi sa-ndur …am obosit sa rad ca o bezemtica la fiecare gol fortat intrat in suflet.
Am obosit sa lupt cu o lume care nu mai lupta, cu oameni pierduti de tot in jungla in care chiar ei s-au integrat. Sa-ncerc asiduu sa trezesc morti vii si sa resuscitez inimi invaluite in ciment turbat .
Am obosit sa vad oameni care accepta solemn un trai de sclav umil….ce-si vand pana si sufletul pentru un post robotizat si automatizat.
Sa simti zi de zi aceleasi energii autodistructive, ce-ti lasa un gust atat de amar precum un vulcan in plina forta ce se revarsa in jur cu mult foc si jar.
Acum sa ne pregatim! Punem mana la ochi, zambim..iesim in fata si vorbim.
„Numele meu este Ana si sunt aici sa va vorbesc despre graficul ascendent al evolutiei….
Ma bucur teribil ca sunt aici, cu voi, si de-abia astept sa ne revedm din nou….”
Cand vom invata sa fim mai buni, cand vom intelege semnificatia cuvantului empatie, cand ne vom lepada de instinctele exclusiv animalice, cand moralitatea va avea un orisicare loc, cand vom sti sa spunem NU, cand vom inghiti responsabili cuvantul demnitate, cand vom avea curajul sa ne eliberam sufletul din carcera unui creier bolnav………
………….atunci lumea in care traim ….nu va mai exista!
Asa am…ajuns cu totii! Ce trist …si totusi cat de adevarat!
O seara in care sunt prea ganditoare…si din nou ..trista!
Ana's Weblog 
Omul este precum o placă de vinil ce rulează pe un pickup vechi. Din comoditate și servitute se lasă folosit și îngenuncheat de țăranul crescut lângă porc la bloc. Acul pickapului lasă urme adânci și dureroase, sunt sechelele compromisului. Mutilat și botit pe viață, încearcă să schilodească suflete la rândul lui. Nu ar trebui să te scufunzi în tristețe, când tu ai privilegiul de a respira aerul rațiunii pure. Dacă stăm și conviețuim printre gunoaie, nu ar trebui să ne confundăm cu ele. Cât despre moralitate, poate știi lucrul ăsta, nu s-a găsit o definiție universală pentru cuvântul moralitate. Vb serios! Ce este pt tine moral, pentru altul e imoral. Și demnitatea e un cuvânt greu, vorba lui Dinică: Câți bani ai tu să-ți permiți să ai demnitate? Renunță la tristețea asta, pentru că-ți netezește drumul către depresie. Cineva, de mult, mi-a zis că refuză să adoarmă dacă e tristă. Pur și simplu refuză lucrul ăsta! Când așează capul pe pernă trebuie să zâmbească. Ce zici de exercițiul ăsta?
Suntem atat de diferiti incat faptul ca definitiile moralitatii au tot atat de multe sensuri nu este nimic nou pentru mine. Insa au ramas categoriile generale, stereotipurile si prejudecatile pe care le imbratisam cu totii …..si avem acelasi rezultat….este imoral. Cineva mi-a spus ca daca nu suntem ca ceilalti suntem nebuni. Nebunia aceasta a inceput sa mi se para interesanta! Cat despre demnitate, ai dreptate. E mai scumpa demnitatea decat orice altceva. Tinand cont ca sunt intr-un proces de mare dezvoltare personala imbratisez ideea ta si am sa-mi caut un nou echilibru aplicand-o. Multumesc
Subscriu la ce a scris Anonimul. Cred că trebuie să începem să zâmbim apoi să râdem în hohote și să uităm de mizeria din jur. Firește că aceasta este o variantă ipotetică…. Ne este din ce în ce mai greu să procedăm în acest fel. Cred că am fost învățați prea mulți ani să fim triști încât am uitat să ne mai bucurăm de frumusețile acestei lumi. În aste vremuri totul este politizat, manelizat, telenovelizat, automatizat… Iar noi am pierdut ce era mai frumos, ne-am pierdut chintesența apoi ne-am dezumanizat și sufletește ne-am mutilat. Ar fi minunat dacă ne-am trezi din această stare letargică în care ne îngroapă societatea și să fim iar fericiți și puri ca niște copii… Astfel ne-am întoarce la matrice… La Dumnezeu și doar atunci o să putem să ne bucurăm de scânteia de divin care ne animă.
Cu prietenie,
Cosmin Ștefănescu
Ingrijorator este ca tensiunile au inceput sa creasca, influenta mass-media asupra populatiei si-a aplicat puternic amprenta.. real sau nu…..Important este ca mai exista oameni ca tine, Cosmin si ca Anonimul meu…putem crea o comunitate a oamenilor care vor sa ramana oameni. Multumesc.