M-am gandit sa impart pasiunea mea pentru India, cu voi dragii mei prieteni.
Asadar vom incepe prin a cunoaste traditiile din India( o parte).
Voi vorbi din carti…inca nu mi s-a indeplinit visul ( acela de a vizita India).
Cartea din care ma inspir este scrisa de Amita Bhose si am cumparat-o anul trecut de la targul dedicat Indiei.
Iubesc India in primul rand pentru ca am in suflet poeziile lui Tagore…dar si pentru ca au alte valori decat noi, au credinte sfinte, respecta natura….si multe multe altele…
Iubesc mancarea indiana…imi place sa fie iute, sa mananc cu mana, dor inghetata indiana si grandiosul ceai Masala.
Pasiunile noastre ne fac sa fim fericiti cu adevarat.
Ana's Weblog 
Dacă vrei să cunoști India… te afunzi pe un tărâm necunoscut și nisipos. Trebuie să desparți filosofia indiană, cultura, farmecul culorilor ce emană a viață cu realitatea crudă. E o contrapundere tăioasă și dură. Ei sunt împărțiți în caste și se supun unor reguli foarte stricte (vezi cazul Eliade). Vaca este un animal sfânt pentru că în fiecare pântec al ei se află câte un zeu, iar urina este la rândul ei sfântă (se crede că are proprietăți miraculoase de vindecare). Știi ce se petrece pe fluviul Gange? Acolo vin oamenii să moară (precum elefanții). Adică? Omul a luat naștere din Gange și tot acolo se întoarce. Cei bogați sunt incinerați cu lemne de esență scumpă în timp ce săracii (când simt că nu mai au mult) se aruncă pur și simplu în apă. Gange este considerat cel mai poluat fluviu din lume (datorită cadavrelor, materiilor fecale devărste etc.) cu toatea astea… apa lui este considerată sfântă. Dacă vreai să cunoști India, trebuie să o cunoști în toată esența ei (cu bune și rele).
Am citit o carte scrisa de un delicvent din Australia care a evadat si s-a stabilit in Bombay. Stiu ce inseamna cu adevarat India:sobolanii din Mahala, cainii turbati, drogurile, casele din carton, lipsa apei, ritualurile de inmormantare, nunta……
Nu exista doar frumos…. doar bine…. lumea in care ne- am nascut nu e perfecta!
…..poate exista…undeva … o lume perfecta….
iubesc in continuare India!!!
Și eu sunt atras de filosofia și ambientul deosebit care înconjoară această cultură măreață. Nu trebuie să mă înțelegi greșit! Însă, India pentru mine e precum o fată frumoasă îmbrăcată cu haine din mătăsuri fine… toate astea dacă o privești de la distanță sau prin prisma cărților. Cu cât te aproprii de ea, observi că e hâtră și urâtă. Încă un lucru de remarcat, dacă ai observat în filme, cărți, filosofie, etc… iubirea e omniprezentă. Totul se învârte în jurul iubirii și dăruirii de sine. Iubirea este șalul care îmbracă India. Cu toate astea, cu siguranță știi lucrul ăsta, iubirea în India se plătește. Adică? Dacă ai destui bani, îți permiți luxul de a te mărita/însura din dragoste. Însă, în cele mai multe cazuri, fata trebuie să se căsătorească cu cine plătește mai mult la părinți. Tu ai dreptate, nu există o lume perfectă… dar nu există termen de comparație între civilizația europeană și cea indiană. Trebuie să înțelegem că acolo răul operează pe cord deschis, acolo poți să privești răutatea în esența ei pură. Nu că nu o găsim și aici, dar acolo este generalizată la scară mare. (din lipsă de educație, sărăcie, religiei habotnice și înțelesă greșit la periferie, etc). Tu ești o fată cochetă, elegantă, cu tenul deschis, blondă, cu anumite gesturi ce trădează din galanteria de secol 19, sensibilă, capabilă să evadeze din capcana normalității și monotoniei, educată și rafinată. De ce spun asta? Pentru că e normal să fii atrasă de contrapunderea ta, de India. Dacă aș fi răutăcios, aș spune că nu degeaba au fugit arienii de au mâncat pământul după acele meleaguri 🙂