Zi de zi incerc sa ma autoeduc, sa evoluez, sa fiu matura( inca nu am reusit sa incadrez definitia maturitatii intr-un interval)sa fiu un om mare….simplu spus.
Insa constat, tot zi de zi, ca pentru mine maturitatea este extrem de relativa…
este pozitionata intr-un interval exrem de inchis…
Incep sa realizez care este diferenta intre a fi matur, a fi intelept..si a fi in continuare copil…
E cel mai greu, spun eu, sa reusesti sa le imbini intr-un mod concret.
In aceasta seara, dupa o zi de munca fara noima, am pozitionat in dreapta mea caluseii albastri cu alb pe care ii rotesti intr-un carusel si- ti canta Love Story..ce traire adolescentina…. si in partea stanga un bol urias cu floricele( cantitatea este intodeauna importanta atunci cand esti copil:) )….si astfel am visat eu minute in sir..cai verzi ( nu albastri) ..pe pereti( scuzati cacofonia) ….
Caluseii acestia colorati imi aduc aminte de toate momentele jucause din viata mea, de clipele de iubire, liniste…parca as fi doar eu cu mine pe acest Pamant ..eu..si intreaga mea viata …eu si cu toti cei dragi mie.
Floricele colorate? Le mai tineti minte? ce nostalgic….ma plimbam cu mama prin oras..si imi cumpara de fiecare data bulgari colorati..ce minunatie..ce incantare era in sufletul meu pur de copil.
M-arunc in bratele somnului ..im rog sufletul sa calatoreasca in timp…si sa ma trezeasca cand ajunge la mine….
Ana's Weblog 
🙂 copii vom fi toata viata…